Ce-ți recomand să faci după ce instalezi Ubuntu sau Linux Mint: Ghid de configurare

După fiecare instalare proaspătă a unei distribuții Linux bazate pe Debian, cum ar fi Ubuntu, Pop!_OS! sau Linux Mint, urmează un ritual esențial de configurare. Este acel set de comenzi și ajustări personale care transformă un sistem de operare generic într-un mediu de lucru cu adevărat eficient și adaptat nevoilor mele. De-a lungul timpului, am rafinat o listă de aplicații, optimizări și personalizări pe care le aplic aproape de fiecare dată, iar acest articol servește drept ghid practic pentru acest proces.

Fie că vorbim despre adăugarea unor surse software suplimentare pentru a avea acces la pachete actualizate, instalarea unui set de unelte pentru programare și productivitate sau aplicarea unor optimizări critice pentru autonomia bateriei unui laptop, pașii de mai jos reprezintă o fundație solidă. Acest ghid nu este menit să fie exhaustiv, ci mai degrabă un punct de plecare pe care oricine îl poate adapta conform propriului flux de lucru.

Pasul 1: Adăugarea surselor software (PPA-uri și repository-uri)

Primul pas constă în adăugarea unor surse de pachete software (repository-uri) care nu sunt incluse în mod implicit în distribuție. Acest lucru ne permite să instalăm aplicații precum VSCodium (o variantă complet open-source a VS Code) sau browserul Brave direct de la dezvoltatorii lor, asigurându-ne că primim cele mai recente actualizări. De asemenea, adăugăm PPA-ul pentru tema de pictograme Papirus, una dintre cele mai populare și complete.

Adăugare PPA pentru tema de pictograme Papirus:

sudo add-apt-repository ppa:papirus/papirus

Adăugare repository și cheie GPG pentru VSCodium:

wget -qO - https://gitlab.com/paulcarroty/vscodium-deb-rpm-repo/raw/master/pub.gpg | sudo apt-key add -
echo 'deb https://paulcarroty.gitlab.io/vscodium-deb-rpm-repo/debs/ vscodium main' | sudo tee --append /etc/apt/sources.list.d/vscodium.list

Adăugare repository și cheie GPG pentru Brave Browser:

curl -s https://brave-browser-apt-release.s3.brave.com/brave-core.asc | sudo apt-key --keyring /etc/apt/trusted.gpg.d/brave-browser-release.gpg add -
echo "deb [arch=amd64] https://brave-browser-apt-release.s3.brave.com/ stable main" | sudo tee /etc/apt/sources.list.d/brave-browser-release.list

Pasul 2: Instalarea aplicațiilor și a codecurilor

Cu sursele software pregătite, urmează instalarea propriu-zisă a pachetelor. Comanda de mai jos include un amestec de aplicații esențiale, unelte de sistem și codecuri multimedia.

Printre cele mai importante se numără gnome-tweaks pentru personalizare avansată, remmina pentru conexiuni remote, gimp pentru editare foto, htop și neofetch pentru monitorizare, tlp pentru managementul bateriei și, bineînțeles, aplicațiile adăugate anterior.

sudo apt update && sudo apt full-upgrade -y && sudo apt install gnome-tweaks ubuntu-restricted-extras remmina remmina-plugin-rdp remmina-plugin-secret gufw filezilla nmap lm-sensors p7zip-full p7zip-rar rar unrar ghostwriter chromium neofetch htop npm git curl zsh gimp rhythmbox papirus-icon-theme tree acpi-call tp-smapi-dkms acpitool tlp tlp-rdw --no-install-recommends ethtool wavemon network-manager-openvpn-gnome openvpn-systemd-resolved traceroute audacity deluge brave-browser smartmontools codium gstreamer1.0-plugins-bad gstreamer1.0-plugins-ugly gstreamer1.0-plugins-good libavcodec-extra gstreamer1.0-libav chromium-codecs-ffmpeg-extra libdvd-pkg i965-va-driver-shaders -y

După rularea comenzii de mai sus, este posibil să apară o fereastră de configurare pentru pachetul libdvd-pkg. Va trebui să confirmați descărcarea și instalarea folosind tastele direcționale și Enter.

Pasul 3: Optimizări pentru sistem și laptopuri

Odată ce software-ul este instalat, urmează câteva ajustări fine pentru a îmbunătăți performanța și a rezolva probleme comune, în special pe laptopuri.

Activarea accelerării hardware în Brave

Pentru o redare video mai fluidă și un consum redus de resurse, este recomandat să activăm accelerarea hardware. Mai întâi, asigurați-vă că opțiunea este activată în setările browserului, la adresa brave://settings/system („Use graphics acceleration when available”).

Deoarece flag-urile se schimbă des, cele de mai jos sunt valabile în prezent pentru a forța accelerarea video pe Linux.

• brave://flags/#override-software-rendering-list: Această opțiune forțează utilizarea accelerării hardware chiar și pe plăci video considerate incompatibile de către browser. Este înlocuitorul modern pentru vechiul flag ignore-gpu-blocklist.
• brave://flags/#enable-features=VaapiVideoDecoder: Acest flag este specific pentru Linux și forțează folosirea decodorului hardware VA-API pentru redarea video, reducând astfel încărcarea procesorului (CPU).

Pe ce sisteme funcționează? Suportul pentru VA-API este excelent pe plăcile grafice integrate Intel (majoritatea generațiilor, de la Sandy Bridge încoace) și pe plăcile grafice dedicate sau integrate AMD (arhitectura GCN și mai noi), folosind driverele open-source standard. Pentru plăcile NVIDIA, situația este mai complexă; deși poate funcționa cu driverele proprietare, uneori necesită configurări suplimentare, iar compatibilitatea nu este întotdeauna garantată. În concluzie, aceste optimizări vor aduce cele mai bune rezultate pe sistemele cu grafică Intel sau AMD.

Optimizarea pentru SSD

Pentru a menține performanța unui SSD pe termen lung, activăm serviciul fstrim, care se va ocupa periodic de curățarea blocurilor neutilizate.

sudo systemctl enable fstrim.timer

Corectarea orei în dual-boot cu Windows

Dacă folosiți Linux în dual-boot cu Windows, probabil ați observat că ora se dereglează la trecerea de la un sistem la altul. Comanda de mai jos instruiește Linux să folosească ora locală pentru ceasul hardware (RTC), la fel cum o face Windows.

Setează RTC-ul pe ora locală:

timedatectl set-local-rtc 1 --adjust-system-clock

Verifică starea (ar trebui să afișeze „RTC in local TZ: yes”):

timedatectl

Managementul energiei cu TLP

TLP este un utilitar excelent pentru optimizarea consumului de energie pe laptopuri, fără a necesita configurări complicate. După instalare, este suficient să pornim serviciul.

sudo tlp start

Pasul 4: Personalizarea mediului desktop (GNOME)

Ubuntu și Pop!_OS! folosesc mediul desktop GNOME, care poate fi extins și personalizat cu ajutorul extensiilor. Iată câteva pe care le consider indispensabile pentru un flux de lucru mai productiv.

• GSConnect: O implementare a KDE Connect pentru GNOME, care permite o integrare perfectă între telefonul Android și desktop (notificări, transfer de fișiere, control media etc.). O găsiți pe site-ul GNOME Extensions.
• Dash to Panel: Transformă dock-ul și bara superioară într-un singur panou, similar cu cel din Windows sau KDE, oferind o experiență mai tradițională. Disponibilă aici.
• Panel OSD: Permite mutarea notificărilor (de volum, luminozitate etc.) în panou, pentru a nu mai fi afișate intruziv în centrul ecranului. O puteți instala de aici.

Pentru ca GSConnect să funcționeze corect, trebuie să deschidem porturile necesare în firewall (presupunând că folosiți ufw, instalat anterior):

sudo ufw allow 1714:1764/udp
sudo ufw allow 1714:1764/tcp
sudo ufw reload

Pasul 5: Ajustări fine din interfața grafică (Setări GNOME)

Pe lângă optimizările din linia de comandă, mediul desktop GNOME oferă numeroase opțiuni de personalizare direct din meniul de Setări. Acestea contribuie la o experiență de utilizare mai confortabilă și eficientă.

Setări pentru Mouse & Touchpad

O configurare comună pentru utilizatorii de laptopuri este să aibă comportamente diferite pentru mouse și touchpad.

Navigați la Settings » Mouse & Touchpad pentru a ajusta următoarele:

• Natural Scrolling (Mouse): Dezactivat. Astfel, rotița mouse-ului va funcționa în modul clasic, familiar din Windows.
• Natural Scrolling (Touchpad): Activat. Gesturile pe touchpad vor imita derularea de pe un ecran tactil.
• Tap to Click & Two-finger Scrolling: Activați aceste opțiuni pentru o navigare mai rapidă și intuitivă pe touchpad.

Managementul energiei

Chiar dacă am instalat TLP pentru management avansat, setările de bază din GNOME rămân utile. În Settings » Power, puteți alege modul de alimentare („Balanced” este de obicei cea mai bună opțiune) și puteți activa opțiuni precum „Automatic Power Saver” pentru a prelungi autonomia atunci când bateria este pe terminate.

Confidențialitate și curățare automată

Pentru a menține sistemul curat și a proteja confidențialitatea, este util să automatizăm ștergerea fișierelor temporare și a celor din coșul de gunoi. Accesați Settings » Privacy » File History & Trash și activați:

• Automatically Delete Trash Content
• Automatically Delete Temporary Files

Puteți seta o perioadă (de exemplu, 7 zile), după care aceste fișiere vor fi eliminate automat, eliberând spațiu pe disc.

Personalizarea multitasking-ului

GNOME oferă câteva unelte puternice pentru a gestiona ferestrele și spațiile de lucru. În Settings » Multitasking, recomand activarea următoarelor:

• Hot Corner: Mișcarea cursorului în colțul din stânga-sus al ecranului va afișa instantaneu toate ferestrele deschise (Activities Overview).
• Active Screen Edges: Permite aranjarea rapidă a ferestrelor prin tragerea lor la marginile ecranului.

Nu în ultimul rând, este bine de știut că majoritatea distribuțiilor moderne, precum Ubuntu, detectează și configurează automat imprimantele din rețea. De obicei, este suficient să accesați Settings » Printers și imprimanta ar trebui să fie deja listată și gata de utilizare, fără a necesita instalarea manuală de drivere.

Bonus: Eliminarea lag-ului de la tasta Caps Lock

O problemă enervantă în multe distribuții Linux este întârzierea (lag-ul) la activarea și dezactivarea tastei Caps Lock. Dacă tastați rapid, acest lag vă poate face să scrieți cuvinte greșit, de genul „MArius merge la COnstanța”. Modificarea de mai jos elimină această problemă, făcând tasta să răspundă instantaneu.

Atenție: Această modificare implică editarea unui fișier de sistem. Urmați pașii cu atenție.

1. Creați o copie de siguranță a fișierului de configurare:

sudo cp /usr/share/X11/xkb/symbols/capslock /usr/share/X11/xkb/symbols/capslock.backup

2. Editați fișierul original:

sudo nano /usr/share/X11/xkb/symbols/capslock

3. Înlocuiți tot conținutul fișierului cu următorul bloc de cod:

// This changes the <CAPS> key to become a Control modifier,
// but it will still produce the Caps_Lock keysym.
hidden partial modifier_keys
xkb_symbols "ctrl_modifier" {
key <CAPS> {
type="ALPHABETIC",
repeat=No,
symbols[Group1] = [ Caps_Lock, Caps_Lock ],
actions[Group1] = [ LockMods(modifiers=Lock),
LockMods(modifiers=Shift+Lock,affect=unlock) ]
};
};

4. Salvați fișierul (Ctrl+O, Enter) și ieșiți (Ctrl+X). Pentru ca modificarea să aibă efect, este necesar un restart al sistemului sau un relog.

Concluzie

Acești pași reprezintă, pentru mine, o fundație solidă pe care o aplic după fiecare instalare nouă de Ubuntu, sau a unei distribuții derivate Debian, înainte de adaptarea Terminal-ului la stitlul meu de lucru. Nu este o listă rigidă de reguli, ci mai degrabă un șablon personal, rafinat în timp, pe care oricine îl poate adapta propriului stil de lucru. Puteți adăuga sau elimina aplicații, puteți experimenta cu alte extensii GNOME sau puteți aprofunda optimizările de sistem.

Frumusețea ecosistemului Linux constă tocmai în flexibilitatea sa și în posibilitatea de a-ți modela sistemul de operare exact așa cum îți dorești. Sper ca acest ghid să vă fie un punct de plecare util în acest proces. Dacă aveți și alte sugestii de aplicații sau optimizări pe care le considerați esențiale, lăsați-le cu încredere în secțiunea de comentarii.