Primul lucru pe care l-am făcut când ne-am întors în Spania a fost să cumpărăm două cartele prepay, ambele de la Digi. I-am ales pentru că foloseau rețeaua Movistar, cea mai bună de aici, și pentru că ofereau 800 de minute pentru apeluri în România la un preț foarte bun. Coincidența a făcut ca numerele noastre să fie aproape identice: al meu se termina în 639, iar al Oanei în 839, un detaliu care, vom vedea mai târziu, a contat mai mult decât am fi crezut.
Câțiva ani mai târziu, odată cu instalarea fibrei optice în localitate, am trecut cartelele pe abonament, asociate noii conexiuni la internet. Totul a funcționat bine o perioadă, până când au apărut problemele: viteza de upload scădea dramatic la 1-2 Mbps în fiecare seară, exact în intervalul de vârf, între orele 20:00 și 22:00.
Contextul: O relație veche cu suișuri și coborâșuri
Ca orice client fidel, am sunat la suportul tehnic, am explicat situația și am așteptat o rezolvare. După câteva zile fără niciun semn, am revenit cu un telefon. Răspunsul primit de la operator a fost neașteptat și dezarmant: „Pentru problemele legate de conexiunea la internet nu există, practic, un interval limită de rezolvare.” Am înțeles atunci că puteau trece luni sau chiar ani fără ca cineva să se ocupe de tichetul meu.
Reacția a venit firesc: am contactat O2, un operator care folosește aceeași infrastructură Movistar, și am portat atât conexiunea la internet, cât și numărul meu de telefon. Oana a preferat să rămână la Digi, o decizie pe care i-am respectat-o, deși problemele minore de semnal pe care le avusesem și eu au început să apară și la ea, prefer să nu intru în detalii acum.
Problema care a umplut paharul: Roaming în România
Pe 27 august, Oana a plecat în România. Așteptam un semn la aterizare, dar telefonul ei rămânea tăcut. Într-un final, am reușit să o găsesc pe telefonul mamei și am aflat că pur și simplu nu se putea înregistra în nicio rețea de roaming. Am presupus că este o problemă temporară.
A doua zi, însă, situația era neschimbată. Așa a început un lung șir de apeluri către serviciul de relații cu clienții Digi, o adevărată odisee documentată în istoricul telefonului meu.
Inițial, mi s-a cerut să efectuez diverse teste. Cu ajutorul TeamViewer, am preluat controlul telefonului ei (un Samsung, cumpărat de pe Amazon Spania) și am urmat toți pașii indicați de operator. Rezultatul era mereu același: telefonul se înregistra în rețea pentru câteva secunde, după care pierdea semnalul și o lua de la capăt.
Saga duplicatului de cartelă
Văzând că nu există o soluție rapidă, operatorul s-a dat bătut și a deschis un tichet. A doua zi, pe 29 august, fără niciun progres, am sunat din nou și am propus o alternativă: să cer un duplicat al cartelei aici, în Spania, să-l activez și să deviez apelurile către un număr din România. Ideea a fost considerată bună, dar procesul dura „în jur de 24 de ore”. Am acceptat, considerând că o zi în plus nu mai conta.
Pe 30 august, cartela nouă era încă inactivă. Am sunat din nou. Un operator mi-a explicat că tichetul inițial fusese închis pentru că numărul reclamat… fusese portat la alt operator. Se produsese o confuzie incredibilă: încă din prima zi, tichetul fusese deschis pentru numărul meu (terminat în 639), care era de mult la O2, nu pentru cel al Oanei (terminat în 839). Din cauza acestei erori n-au rezolvat nimic. Pentru duplicat, trebuia să aștept doar două zile lucrătoare. Era sâmbătă, adică abia marți activau noua cartelă.
Deznodământul: 7 zile la Digi vs. 15 minute la O2
Marți, 2 septembrie, după șapte zile în care telefonul fusese practic inutilizabil, am primit în sfârșit confirmarea activării duplicatului. În acest punct, Oana nu mai trebuia convinsă să se mute la O2; era deja hotărâtă. Primul apel de pe cartela proaspăt activată a fost către O2 pentru a iniția portarea. Pe 8, azi, are deja numărul la O2.
Și aici s-a văzut diferența. Portarea a fost programată pentru 8 septembrie. Am cerut un eSIM, care trebuia activat pe teritoriul Spaniei. După activare am solicitat un duplicat pentru ca Oana să-l poată folosi în România. Întregul proces, de la conversația pe WhatsApp cu un operator O2 până la primirea PDF-ului cu noul eSIM pe care Oana l-a putut instala instantaneu, a durat 15 minute. Fără apeluri interminabile, fără drumuri la magazin, fără două zile lucrătoare de așteptare.
A fost o experiență frustrantă, dar cu o concluzie satisfăcătoare. Ce nu am reușit eu în ani de zile – să o conving pe Oana să renunțe la Digi – a reușit suportul lor tehnic într-o singură săptămână. Acest articol ar fi putut fi o poveste despre cum Digi a rezolvat rapid o problemă complicată.
Din păcate pentru ei, a ieșit exact pe dos.
Frumos articolul. Pacat ca Digi nu a reusit sa fie la inaltimea retelei pe care o are. Dar, probabil, ca atunci cand ai deja prea multi clienti, unul in plus sau in minus, nu mai conteaza, de aceea si gafele interminabile ale lucratorilor de la Digi. Pacat, putea sa fie asa de frumos, dar nu a fost sa fie. Eu am acelasi numar de telefon de vreo 7 ani, la un operator mic, cu o suma mica lunara de plata, practic un abonament de 6 euro, pe care-l pot inchide in orice luna, am pus optiunea asta neaparat, ca am dorit sa fiu sigur, ca-mi pot porta numarul in orice zi vreau eu. In rest, am o droaie de Prepaid-uri sau Prepay, si le testez numai pentru a vedea care sunt mai bune si mai ieftine. M-am stabilit la doua pe care le folosesc doar de amorul artei, pentru ca nu am deloc absolut nevoie de ele, dar ca un fel de backup, in caz de nevoie. Amandoua costa fiecare cate 5 euro lunar, cand am chef sa le incarc, au nelimitat tot, mai putin internetul, si sunt la doi operatori mari, amandoi internationali: Vodafone si Telekom, dar asa cum am zis, sunt doar ca si backup, pentru ceva ce nu am nicio nevoie deocamdata. Dar e bine sa ai, decat sa nu ai, parerea mea.
Felicitari penru portarile la O2, si sa speram ca totul va fi cat mai bine le ei. Oricum pentru mine este un semnal bun, faptul ca tu ai portat deja doua numere la ei, si in viitor, daca voi avea si eu nevoie de vreun numar nou sau o portare ceva, voi alege acest furnizor, pe care nu l-am bagat in seama aproape deloc. pentru ca aici sunt o gramada de jucatori mici, ca practic nu ai nevoie de firme asa bune. Dar e de retinut exeperienta ta, si asta ma face si pe mine ca in viitor sa am o firma buna de rezerva in caz de nevoie. Exact cum se spune, un client multumit, mai aduce inca 10 clienti, dar unul nemultumit va scadea cel putin 100 de clienti potentiali. Unde locuiesc eu, nu exista Digi absolut deloc, nici macar in imaginatie. Dar il stiu din tara, si-l foloseam destul de mult, in casa interent prin cablu, si doua abonamente la mobil. Plus ca mai aveam abonamente alternativ la Orange sau/si Vodafone. Eh, frumoase vremuri. Doar trei operatori, si daca de opinteai un pic, aveai abonament la toti trei deodata. Acum, aici, sunt peste 30 de furnizori minim, preturi la fel de mici ca la Digi, ca atunci cand eram in tara, si iti trebuie ani de zile sa-i testezi pe toti care sunt si care mai apar. Dar asa este mai bine, concurenta numeroasa, si preturile vor fi mai bune pentru clienti, la fel si conditile.
în cazul nostru, o cartelă adițională nu ne-ar fi de ajutor, deoarece pentru noi este mai important să putem fi sunați decât să sunăm. În plus, aici este foarte simplu să obții o cartelă prin servicii precum eSIM Flag, iar procesul durează doar câteva minute. Așadar, păstrarea uneia de rezervă ar presupune o grijă și o cheltuială inutile.
Mai mult, am și abonamentul Vodafone de la serviciu, nelimitat, de pe care pot suna oriunde, compania neimpunându-mi vreo restricție din acest punct de vedere.
Stiu si intradevar ai dreptate. Numai ca eu ma refeream aici mai mult la internet, si apoi doar optional pentru servicile de vorbit, cu toate ca si alea le mai folosesc din cand in cand. Nu se intampla des, dar cand se intampla, interentul cade si poate dura si o saptamana pana-l repara. Nu dau numele firmei de unde am internet ca ISP, dar doar ca mentiune este aceasi companie de unde ai tu abonamentul de serviciu. Nu-i consider neaparat raspunzatori, asa ca inca sunt la ei de peste trei ani, si nici nu am vreo dorinta sa ma mut de la ei, la alt ISP. Dar atunci cand a cazut netul, nici servicile bancare nu le-am mai putut folosi, pentru ca cele de telefonie fixa, nu le-am folosit niciodata, chiar daca le-am avut gratuit de peste 12 ani. Nu mai concep sa am telefon fix, asa ca am avut tot timpul abonament la mobil sau cartela. Deci, asa cum ziceam, ramas fara internet vreo sapte zile minim, cred ca acum vreo patru ani, am cumparat cartele Prepay sau Prepaid, care au internet pe ele, in functie de oferta, iar la voce au de obicei nelimitat. Pot sta cu o singura cartela dupa ce o activez, in jur de 12 pana la 18 luni numai cu creditul de pe ea, care este oferit la promotie cand am cumparat-o, iar cand doresc sa-i introduc credit, ori cumpar de la magazinul de unde am luat sim-ul si introduc codul si se incarca instant, ori prin internet daca functioneaza telefonul. Dar oricum, are sa zicem internet disponibil de minim cinci euro pe ea, cam fiecare cartela, asa ca ele raman numai in caz de nevoie. Nu foloseam de obicei prepaid-ul asa des nici inainte, dar de cand sa intamplat cu intreruperea internetului, am luat hotararea sa nu mai raman luat pe nepregatite. Pana si abonamentul la telefonul mobil, este facut la o alta firma de telefonie mobila, tot pe acelasi principiu, si are 15 GB de internet lunar. Deci cartelele prepay, ar fi un fel de backup la backup, pentru internet principal, si secundar pentru voce. In rest nu le acord vre-o importanta deosebita acestor cartele de telefonie mobila. Si intradevar, asa cum spui si tu, pot folosi si eSIM tot prepay, dar am ramas inca la modul cu cele fizice, sa le pot schimba mai rapid intre telefoane. Singurul operator cu care am avut probleme, a fost Telekom, care desi are ca timp/durata 24 de luni la o singura incarcare, ma tot fortau sa incarc lunar cartela, altfel imi inchideau semnalul, ceea ce era o ilegalitate, dar nu m-am sinchisit de ei, si am renuntat imediat la ei, pentru ca exista destui ofertanti, deci nu duc lipsa pentru schimbare. Cam atat despre cartelele prepay sau prepaid, pe care le utilizez cand si cand, pentru backup. Puteam sa renunt la toate cartelele acestea, si sa rog un vecin sa-mi dea parola lui de la WIFI, pentru ca in blocul in care locuiesc, toti aveam provideri ISP diferiti. Dar nu cred ca e normal sa cer cuiva ceva, asa ca mai bine cumpar astfel de cartele, ca sa nu mai fiu luat pe nepregatite in astfel de cazuri.
Îți vine să crezi sau nu, tocmai mi-ai dat o idee: O2 permite linie de date, iar un modem 4G pe care să-l las în mașină pentru internet pe tabletele omuleților pare o idee mai bună decât grija hotspot-ului, astfel aș avea și un plan B în caz că pică fibra, plus ca aș putea configura rețeaua cu același SSID
Numa zic, ca să nu te mire dacă în săptămânile următoare public vreo recenzie la vreun modern 4G…
În România am testat tot ce ține de rețele mobile și portabilitate. Am YOXO cu eSIM, un abonament ieftin de la Vodafone cu număr portat din Orange și două abonamente Digi Mobil, dintre care unul are un număr cu 0701 la început, portat din Lycamobile, operator virtual care a plecat din România.
Numărul cu 0701 l-am avut portat în Orange o perioadă și l-am folosit o perioadă de timp ca număr principal, atât doar că unele servicii nu funcționau. Cei care le-au făcut nu știau că există numere cu așa prefix. Când și-a lansat Western Union o aplicație de ceva banking și dădeau bonus la înrolare, rămâneam blocat la pasul în care trebuia să primesc SMS de confirmare cu un cod. Acolo abandonam apelul video, căci așa se făcea verificarea, printr-un apel video cu un agent. Le-am sesizat treaba asta și mi-au spus să încerc peste o săptămână. Același lucru și peste o săptămână, așa că m-am lăsat păgubaș.
Altă dată am sunat la UPC, căci mai exista UPC și le-am sesizat o problemă. M-au sunat abia a doua zi, căci cică nu le dădea voie din centrală să mă apeleze. Plus alte probleme, toate din cauza prefixului atipic.