Până să-l văd la vânzare pe eBay, despre Lenovo Thinkpad t410 nu știam nici măcar că există, dar mi-a plăcut atât de mult încât nu puteam lăsa 40€ să ne despartă destinele. O săptămână mai târziu îi schimbam pasta termoconductoare și-i vânturam puținul praf depus pe cooler.
Nu știu unde l-a ținut neamțul care mi l-a vândut, dar părea recent scos din cutie. Venea cu 4GB de RAM, fără HDD, baterie ori încărcător, însă pentru 40€ ce pretenții poți avea?!?
Am început să fiu interesat de Zsh pentru posibilitățile de particularizare pe care le oferea, însă o dată instalat am descoperit că nu e doar mai plăcut la vedere, ci și mult mai practic.
Cum niciodată n-am documentat instalarea și configurarea sa astfel încât să obțin după reinstalarea sau înlocuirea sistemului de operare aceleași caracteristici, de fiecare dată când trebuie să reiau procesul pierd o grămadă de timp în acest scop. Da, știu! Dotfiles și git și…
Înainte de a-i înlocui Dell-ului E7250 pasta termoconductoare, despre Lenovo Thinkpad T440p știam doar că există, că-i imens și incomod de transportat. Experiența cu Dell-ul mi-a prins bine pentru ca la alegerea unui substitut al ASUS-ului să țin cont de mai multe aspecte, cum ar fi complexitatea „servisării”, posibilitățile de upgrade, compatibilitatea cu GNU/Linux, etc.
L-am cumpărat la licitație prin eBay, la un preț relativ bun pentru felul în care arată, de la o firmă din Germania, cu garanție, drept de retur, șamd. În anunț punea că ar avea 4GB de RAM și un i5-4300M, în realitate avea 8GB (2x4GB) și un i5-4210.
Pentru a alege cel mai bun router wireless pentru casa, dispozitivele voastre și a membrilor familiei, trebuie să luați în calcul câțiva factori importanți, iar în continuare vă voi vorbi despre fiecare dintre aceștia, în funcție de importanța lor pentru obținerea unor performanțe cât mai bune.
În general, cel mai bun router pentru acasă, dacă respectiva casă are două dormitoare, o sufragerie și o bucătărie, este cel pe care vi-l oferă operatorul atât timp cât nevoile dpdv al conexiunii se rezumă la streaming și light browsing (pe înțelesul tuturor, dacă membrii familiei sunt mari „consumatori” de YouTube, Netflix, Facebook, Instagram și servicii similare).
Până la urmă n-am rezistat tentației și-am desfăcut Dell-ul pe bucăți (și bine am făcut), pentru a-i schimba pasta termoconductoare. Mi-a luat „doar” șase ore, că în ultimii ani se poartă să trebuiască de demontezi tot ultrabook-ul pentru asta, mi-au lipsit șuruburi și-am aflat cât de puține știu despre ultrabook-uri și construcția acestora, printre altele.
La prima vedere părea o operație destul de simplă și care, chiar și făcută după manual nu ar fi trebuit să-mi ia mai mult de 45-60 minute. La prima vedere…
Ieri m-am trezit fără Internet, la propriu. Sunând la DIGI să le spun că „nema conexiune”, am aflat că nu-s singurul, toată zona fiind afectată. Nici 4G-ul nu funcționa, probabil era saturată rețeaua, că încă se mai lucrează de-acasă pe-aici. Caut și găsesc autorizația de deplasare, sun la birou și-i anunț că n-am încotro, că ce am de făcut nu poate aștepta și că ajung la birou în… fix cât durează să parcurgi 60 de km într-o țară încă în stare de urgență.
În fine, ajung, termin ce am de făcut și parcă nu-mi vine să plec: după două luni de lucrat cu ochii în monitorul laptopului, având în față două monitoare lucratul pare o joacă. Și-mi vine o idee: ce-ar fi să caut niște polietilenă expandată prin depozit, că-i plin de la ce mai cumpărăm pentru clienți, și să încropesc rapid un suport cum am văzut la Matthew Encina?!? Zis și făcut!
Am dat din întâmplare peste video-ul link-uit mai sus zilele trecute, însă nici nu vă închipuiți câte variante de conectare a laptopului am încercat eu la început de carantină…
