Logica vameșului român…
Decât să cumpăr același produs din România la un preț de câteva ori mai mare, am preferat să-l comand direct de la sursă, din Hong Kong, și să aștept două săptămâni până să ajungă. Am făcut comanda, am plătit, m-am bucurat ca un copil când am văzut că au expediat-o chiar a doua zi și am așteptat. A ajuns în România într-o joi, la BSI București, de unde urma să fie trimisă spre Sibiu, și de unde chiar a plecat a doua zi. În Sibiu a ajuns marți, adică trei zile mai târziu, iar cum oficiul poștal care procesează trimiterile externe are program de gravide, de la 09:00 la 12:00, marțea și miercurea, m-am prezentat ca o floricică miercuri dimineața să-l ridic, cu „tracking number-ul” scris pe-ul bilețel.
Ajuns la oficiul respectiv, după aproape o oră de așteptat cumințel la coadă, ajung în fața doamnei care mă și ia la întrebări:
— Dați-mi avizul! Unde-i avizul?
— Păi nu-l am, dar am tracking-ul…
— Da’ de ce n-ați așteptat avizul?!? Spuneți-mi numărul…
— RQ248….
Ia un caiet studențesc, îl răsfoiește câteva minute, apoi spune: