După trei ani în care s-a comportat remarcabil, vechiul Xiaomi Mi 11T al Oanei a început să dea semne de oboseală. Refuzul camerei de a mai focaliza a fost semnalul clar că era nevoie de o schimbare și, sincer, ocazia perfectă să o conving să încerce o altă marcă. Deși aș fi preferat să o văd făcând pasul către ecosistemul Apple, am respectat preferința ei clară pentru Android.
Așa am ajuns la Samsung Galaxy A56 după ce am cântărit opțiunile, iar ea l-a preferat din câteva motive simple: are în spate un brand de încredere, de la care știi la ce să te aștepți în materie de fiabilitate și calitate a construcției, iar ecranele montate pe telefoanele acestuia sunt, de regulă, excelente.
Prima impresie, odată deschis pachetul, a fost una contradictorie. Modul de ambalare mi s-a părut puțin neglijent, de prost gust chiar. Cutia telefonului era plasată într-o alta, mai mare, branduită Samsung, iar pe post de protecție erau folosite niște bucăți de carton. Nu e chiar experiența la care te-ai aștepta, dar am trecut repede peste asta odată ce am luat telefonul în mână.
Dispozitivul în sine se simte robust și foarte bine construit, cu un aspect și finisaje care te duc cu gândul la un vârf de gamă. Este solid, stă bine în mână și dă o senzație de durabilitate, accentuată de protecția Gorilla Glass Victus+ și de certificarea IP67, care îi asigură rezistența la praf și la o scufundare scurtă în apă.
Ecranul Super AMOLED de 6,7 inci este, fără îndoială, unul dintre punctele forte. Culorile sunt vii, iar rata de reîmprospătare de 120Hz face ca interfața să pară fluidă. Cu o luminozitate maximă de 1900 de niți, ecranul rămâne lizibil chiar și în lumina puternică a soarelui, iar densitatea de aproximativ 385 ppi asigură o imagine clară, potrivită atât pentru multimedia, cât și pentru citit.
În utilizarea de zi cu zi, telefonul se descurcă bine, fiind susținut de procesorul Exynos 1580 și de cei 8GB de memorie RAM ai versiunii alese de Oana. Autonomia este și ea foarte bună, bateria de 5.000 mAh reușind să treacă fără probleme printr-o zi întreagă de utilizare normală. Un alt aspect pe care l-am apreciat este funcția de anulare a zgomotelor de fond în timpul apelurilor, care își face treaba eficient.
Sistemul de camere este versatil pentru acest segment. Senzorul principal de 50MP, dotat cu stabilizare optică (OIS), produce imagini clare și detaliate în condiții bune de iluminare. Acesta este completat de o cameră ultra-wide de 12MP și una macro de 5MP, utile pentru a surprinde perspective diferite.
Există însă și câteva aspecte care ar fi putut fi mai bune. Deși Samsung a îmbunătățit încărcarea la 45W, în practică, o alimentare completă tot durează peste o oră. Un alt compromis vizibil este performanța camerelor pe timp de noapte; fotografiile ies cam întunecate, un detaliu care îl plasează clar în segmentul său de preț.
În concluzie, deși aspectul său ar putea păcăli, Samsung A56 nu este un telefon de top. Este, în schimb, un partener de cursă lungă, gândit să fie rezistent și longeviv, mai ales dacă luăm în considerare promisiunea Samsung de a-i oferi până la șase actualizări majore de sistem de operare și de securitate.
Pentru cineva care caută însă fiabilitate, un ecosistem software matur și nu vrea să schimbe telefonul în fiecare an, A56 pare o alegere foarte corectă. Vom vedea.
