Am compostat biletul și m-am așezat pe cel mai apropiat scaun liber. Căldura era sufocantă și, deși erau deschise toate geamurile autobuzului care puteau fi deschise, aerul duhnea a transpirație. În autobuz, lumea socializa, dar, pesemne, socializa pe Facebook, sau altfel nu-mi explic de ce aproximativ 80% dintre călători își priveau telefoanele. Pe scaunele din spate, două tipe povesteau ceva, nu știu despre ce, că nu mă interesa subiectul; sau, mă rog, nu mă interesa până când una i se destăinui celelalte:
– Fată, pe mine m-a durut rău prima dată! Parcă o simțeam în creier!
– Ba pe mine nu m-a durut deloc! N-am simțit nimic! Poate era și adrenalina, dar mă așteptam să mă doară și mai tare, că mama m-a speriat și mi-a spus că ea a tras-o rău prima dată… că a avut niște dureri mai rele ca alea avute când m-a născut pe mine. Dar lasă, fată, că acum nu o să mai fie așa, acum îi spui să te ia mai ușor…
– Îi spun, altfel o să caut altul, că de mine nu-și bate nimeni joc! Asta să fie clar!
Chiar în acel moment autobuzul ajunsese într-o stație, iar fetele au întrerupt discuția, moment în care mi-am dat seama că era stația în care trebuia să cobor. În mine se dădea o luptă: să cobor sau să mai merg o stație ?!? Conform ceasului, mai aveam fix cinci minute să ajung la cabinet la ora la care am fost programat. Hm.. Nu, cobor. Și-am țâșnit pe ușă de îndată ce s-a deschis…
Era a doua oară săptămâna aceasta când mergeam la dentist, nu puteam întârzia, mai ales știind că mai sunt și alți pacienți care așteaptă, așa că am grăbit pasul și, înainte să-mi dau seama, eram în fața cabinetului. Din cabinet se auzea un bâzâit și plânsete de copil. Aha, am timp de-o țigară și-o gumă. Aveam nevoie de ambele, de prima pentru a prinde curaj și de a doua pentru a nu intoxica medicul cu doza mea de curaj… Am ieșit din curtea cabinetului, m-am îndepărtat puțin și mi-am fumat țigara în liniste. Cinci minute mai târziu intram iar pe ușile cabinetului. În sala de așteptare, o voce cunoscută m-a făcut să tresar. E fata din autobuz! Haha, ce coincidență, mi-am zis în timp ce am ciulit urechea pentru a auzi mai bine ce se discută în cabinetul alăturat celui în care trebuia să intru eu. Am prins o frântură, una neașteptată, aș spune:
– … dar prima dată m-a durut rău de tot! Vă rog să-mi faceți anestezie, două sau trei dacă este nevoie, dar așa nu mai vreau…
Moment în care, vocea blândă a unui bărbat în vârstă o întrerupse cu:
– Domnișoară, la prima aveați puroi, de asta a durut, chiar n-am avut ce face! Dar la asta nu o să vă doară deloc! Vă promit!
Mda, neinteresantă discuția…
Prima dată… Mă gîndeam la altceva… Perversul de mine :D .
depinde de dentist, al meu e foarte ok, daca stie ca ar putea durea…face anestezie locala si…nu doare.
prietena mea se duce de drag la dentist, acum jumatate de an nici cu forta n-o duceam :)
Nu doar de dentist, depinde și când mergi la el. Cu infecțiile nu prea te joci, iar astea dor oricât de bun ar fi dentistul…
Au trecut aproape 10 minute si eu inca rad… Hmm..prima data… :)