Fiindcă dintotdeauna m-au fascinat automatizările domestice pe care le vedeam prin filme, în special cele invocate cu o simplă comandă vocală, mi-am împânzit casa cu diverse dispozitive, în special senzori și relee.
Totul a început în toamnă cu o promoție la Google Home din cadrul căreia formau parte gratuit o priză și un bec wifi de la Xiaomi; culmea, dispozitivele pe care le-am utilizat cel mai puțin în tot acest timp.
Aveam la naftalina un NAS QNAP TS-531P, recuperat de la reciclare când unul dintre clienți a decis că nu-i mai place, că vrea ceva mai bun. L-am resetat la valorile din fabrică, i-am trântit un HDD de 1TB și l-am folosit acasă până când juniorul a decis că nu mai are loc de el.
Printre multele caracteristici utile ale acestui tip de dispozitive se numără serviciul VPN integrat (util pentru a naviga în siguranță conectat la rețele nesigure dar și pentru a masca traficul realizat), serviciile multimedia (practic poți dispune de propriile servicii de streaming audio & video gen Netflix, Spotify), Seedbox, un soi de Dropbox, etc.
Credeam că mutându-ne în Spania voi renunța la a mai comanda produse din China, convins cumva că Amazon îndeplinește cam orice dorință în materie de achiziții online. O face, dar la un preț de câteva ori mai mare decât cel avut la „sursă”, deci inevitabil ajungi să-l compari cu cel de pe AliExpress ori Banggood.
Singurul avantaj oferit de Amazon e serviciul Prime, la care dacă te abonezi pentru doar 20€ anual —deocamdată— ai transport gratuit la ce vrei tu, plus acces la câteva zeci de filme și seriale cu care să-ți omori timpul în drum spre serviciu.
După cum v-am spus deja, am plecat din România la începutul lunii, iar acesta este primul articol din seria despre cum ne acomodăm în noua locație, Madrid. Deși plănuisem totul pentru a ne stabili în Barcelona, niște inconveniente de ultim moment, apărute cu 2 zile înainte de a pleca din țară, ne-au forțat să abandonăm planul și să facem unul nou. Soarta.
Oricum, de rămas nu mai puteam rămâne nicio zi în plus. Bagajele erau pregătite, urma să predăm cheile de la apartamentul în care am locuit în București, așa că ne-am luat inima în dinți și-am plecat; ce-o fi, o fi, ne-am zis.
Pe 6 septembrie am plecat din București, am înnoptat la Cluj, de unde am pornit spre Madrid, unde am și ajuns cu bine pe 9, la 15:00, adică 2 zile mai târziu.
La fel ca orice alt Smart TV Box, Mini M8S II este dispozitivul pe care-l conectezi la TV-ul pe care dorești să-l transformi în unul (și mai) smart. Eu l-am ales pentru cei 2GB de memorie RAM și grafica Mali-450, iar după o zi de utilizare mă declar satisfăcut de alegerea făcută.
Launcher-ul Bee UI nu este dintre cele mai performante, stabile și atractive cu care am avut de-a face, dar îl voi păstra în cele două săptămâni în care voi testa Mini M8S II-ul. Acesta vine însoțit de un player video, unul audio, un cititor de log-uri, un joc, un file browser și Kodi.
Fiind cu doar 2mm mai lung și mai lat decât un card microSD, mă așteptam să primesc genul acela de cititor de unică folosință pe care-l găsești în Carrefor și Auchan la 10-15 lei. Însă nici vorbă de așa ceva! Este uimitor de rezistent! L-am trântit de gresie și de asfalt, l-am strâns cât am putut de tare între chei, m-am așezat pe el și chiar am ridicat cu el un pet de apă de 2,5l!
A rezistat eroic la toate torturile la care l-am supus, torturi absolut necesare pentru a evita situații frustrante de genul celor în care constați că de la cititorul de carduri pe care-l știai la chei ți-a mai rămas doar șnurul.
