Astăzi a văzut lumina zilei versiunea 15.10 a Ubuntu, botezată Wily Werewolf. Noutățile, ca în cazul fiecărei versiuni lansate în a doua parte a anului, nu sunt multe și nici suficient de importante încât să merite trecerea de la versiunea LTS, prin urmare, dacă doriți un sistem stabil, instalați sau, dacă ați făcut acest lucru deja, rămâneți la versiunea 14.04.3.
Dar fiindcă tot am adus vorba de noutăți, haideți să vă spun și care dintre acestea sunt, în opinia mea, cele mai importante. În primul rând Kernel-ul Linux, care în Ubuntu 15.10 atinge versiunea 4.2, lansată la sfârșitul lunii august a acestui an.
În al doilea rând avem Unity 7.3.3, care aduce o serie de remedii pentru bug-uri foarte enervante, Gnome 3.16, LibreOffice 5.0.2, Rhythmbox 3.2.1, Shotwell 0.22, Rhythmbox 3.2.1, Totem 3.16 și Firefox 41, dar și FFmpeg, care se reîntoarce în depozitele oficiale.
Dacă vreți să cunoașteți și celelalte noutăți, aveți aici o listă a tuturor acestora. În ceea ce mă privește, când vine vorba de Linux, prefer să rămân la Mint. Pe de altă parte, 14.04.3 este o versiune mult mai stabilă, și o spun după doar 3 ore de utilizare a versiunii 15.10!
Cei care doriți să descărcați Ubuntu 15.10, deși nu prea văd care ar fi motivele pentru un așa mare deranj, îl găsiți pe site-ul oficial.
Cât despre publicarea unui ghid de configurare a Ubuntu 15.10 după instalare, dacă există printre voi persoane interesate de așa ceva, am rugămintea să vă faceți cunoscută dorința sub forma unui comentariu la acest articol.
Am incercat Mint , dar m-am intors la Ubuntu, probabil chestie de obisnuinta. Nu sint eu in masura sa spun care este mai bun, cred numai ca m-am obisnuit cu Ubuntu pe care il instalez dupa tutorialul facut de tine pe YouTube.
Acum am instalat și eu Ubuntu 15.10.
Desigur dl. Cristian, eu personal aș dori un ghid de configurare al Ubuntu 15.10 după instalare. Desigur dacă dvs. aveți timp. Vă mulțumesc frumos.
O completare, pentru cei curioşi sau posibil pentru cei ce nu cunosc:
denumirile versiunilor Ubuntu cuprind anul şi luna lansării (04-aprilie sau 10-octombrie) şi numele de cod format din 2 cuvinte: un adjectiv și un substantiv (nume de animal), ambele cu aceeaşi iniţială. Distribuţiile Ubuntu sînt lansate în luna aprilie şi octombrie, respectînd termenul de 6 luni între apariţii.
Prima versiune lansată în octombrie 2004 a fost Ubuntu 4.10 Warty Warthog, a urmat Ubuntu 5.04 Hoary Hedgehog şi cu Ubuntu 5.10 Breezy Badger a început „regula primei litere”. Au urmat 6.06 LTS Dapper Drake, 6.10 Edgy Eft şi asa mai departe.
Versiunea actuală este Ubuntu 15.10 Wily Werewolf, cele două cuvinte avînd semnificaţia: „Wily” se referă la cineva care este capabil să se adapteze rapid la mediul înconjurător, iar „Werewolf” este o creatură mitologică bine cunoscută în domeniul ficţiunii ca o ființă umană care se transformă în lup pe lună plină (vîrcolac).
Deja se ştie numele următoarei versiuni Ubuntu 16.04 Xenial Xerus care va fi lansată în aprilie 2016. Similar, Xenial semnifică „care se referă la oaspeți”, însemnînd „relații de prietenie între gazde și oaspeți”, respectiv între diversele variante de Ubuntu, iar Xerus este o veveriţă de sol din Africa (animalele sociale care trăiesc în grupuri mici în deşert, fiind agile şi sociale cu vecinii lor). Sînt curios ce denumiri de versiuni viitoare vor exista după terminarea alfabetului cu litera „X” !
Ar fi bun un tutorial despre cum se instaleaza driverele video …
Se instalează din Drivere adiționale. Sau, pentru NVIDIA, cum am explicat aici.
@ Cristian .. Ok merci ..
Am instalat și eu Ubuntu MATE pe laptop
Eu sunt bucuros că vine cu systemd și laptopul pornește acum în numai 7 secunde :)
Ubuntu Mate e chiar OK, dar prefer Mint Mate pentru stabilitate. Apropo, ce configurație ai?
Da, îmi place și Mint MATE, dar din păcate avantajul de a avea stabilitate vine cu prețul folosirii unor componente mai vechi
Deoarece Linux Mint a decis să se bazeze pe versiunile LTS ale Ubuntu, kernelul e mai vechi și systemd nu este prezent încă
La anul când apare Ubuntu 16.04 LTS mai fac o încercare cu Linux Mint 18
Am un Acer Aspire 6935G de 6 ani
https://www.cnet.com/products/acer-aspire-6935g-844g32bn-16-core-2-duo-p8400-vista-home-premium-4-gb-ram-320-gb-hdd/specs/
La care i-am schimbat hardul cu un SSD de 120GB
Și preferi SystemD doar pentru că pornește PC-ul mai repede sau mai ai și alte motive?
Nu, îl prefer pentru că e bine proiectat
În primul rând nu mai ține cont de filozofia unix în care un program trebuie să fie portabil pe toate sistemele
Ideologia asta limitează grav inovația
systemd e conceput special pentru Linux și folosește avantajele oferite de grupurile de control din kernel
https://en.wikipedia.org/wiki/Cgroups
Tocmai de aceea nu este compatibil cu alte nuclee
Dacă anterior puteai să te joci cu valoarea „nice” a uni program pentru a-i controla prioritatea, folosind cgroups poți să specifici ca un proces, de exemplu să folosească doar 10% din procesor sau memorie
Dacă aveai un server, trebuia să faci și un mic demon să îl verifice dacă e picat, să îl repornească atomat
systemd se ocupă automat de repornirea proceselor picate, sau care nu mai răspund
Jurnalul, deși controversat pentru că e binar mie mi s-a părut super, mai ales căutarea prin el
Ușurința în utilizare și folosirea unor comenzi ca în vorbirea naturală în engleză
Înainte se folosea : „service example start”
În systemd: „systemctl start example”
Nu pot să zic că le folosesc pe toate, dar e bine că sunt acolo și fac mai ușoară administrarea unui sistem Linux
SystemD are și avantaje, dar majoritatea sunt dezavantaje. Văd că ești „inițiat” și sunt convins că n-ai atins acest nivel consultând strict surse românești, astfel, dacă te interesează subiectul, îți recomand să arunci o privire peste aceste următoarele materiale despre SystemD » 1, 2, 3, 4.
În ceea ce mă privește, consider că SystemD e un pas înapoi.
Da, din păcate românii nu prea se omoară să scrie tutoriale și explicații pe internet.
Se vede după numărul de articole pe Wikipedia în română
Tu ești o excepție, felicitări! :)
Părerile mele:
La 1
De faptul că systemd a adus prea multă complexitate în procesul init pot să zic că nu cred că se poate scrie un init în doar câteva linii de cod și lucrurile ca nu țin de init au fost puse în celelalte module, cum sunt journald și networkd
De faptul că aceste sunt strâns integrate nu pot să zic decât că mi se pare normal
Multe procese nu trebuie pornite decât dacă avem conexiune la rețea, deci e normal ca init să aibă nevoie și să comunice cu networkd
Folosirea jurnalului binar nu știu dacă e bună sau rea, dar îmi place că acum pot căuta la fel ca în baza de date
De exemplu pot să cer să îmi arate intrările din ultima jumătate de oră sau de ieri plus curățirea automată a intrărilor vechi pentru a nu ocupa mult spațiu
Încercarea de a înlocui cron mi se pare bună pentru că de fiecare dată când am citit crontabul a trebuit să caut pe net legenda și explicații
Foarte neintuitiv. Acum e mult mai bine, exemplu: „systemctl list-timers”
Articolul a fost bun până la final când a dat-o în bară cu faptul că nimănui din lumea Linux nu-i pasă de cât timp durează procesul de pornire
1. Mie îmi pasă! și e primul semn vizibil al performanței sistemului
2. Majoritatea nu folosesc suspendarea pentru că nu funcționează cum trebuie de ani de zile pe Linux
3. Deși serverele stau mult fără repornire, în caz de pobleme sau actualizare nucleu e important să repornească cât mai repede
La 2
systemd are prea multe module, e invaziv și imatur
Dacă e să ne luăm după vechime atunci n-ar trebui nici să ne luam calculatoare și mașini noi
Ce contează dacă celelalte init-uri au peste 20 de ani dacă n-au inovat deloc și au ajuns bloatware cu zeci de scripturi?
systemd este folosit de ani de zile în Fedora și Arch. Eu unul n-am chef să mai aștept 20 de ani să fiu sigur că merge bine
Argumentul ad hominem la Poettering din cauza lui Pulseaudio și Avahi e de speță joasă
Compatibilitate POSIX – asta înseamnă să reducem orice init la cel mai mic numitor comun, adică să nu profităm de cgroups, zero inovație aici
Coduri QR pentru jurnal -aici și mie mi se pare cam mult
Continuarea în următorul comentariu
La 3
Cu faptul că e PID 1 și nu trebuie să cadă sunt total de acord
Și cu faptul că suprafața de atac e mai mare din cauza complexității sunt de acord, dar și la celelalte init-uri e la fel de mare sau mai mare prin faptul că făceau ceea ce face systemd prin zeci de scripturi scrise de mulți oameni diferiți
Repornirea pentru actualizare cred că se face numai în cazuri speciale
Funcționalitățile aduse de systemd nu sunt puse în PID 1 ci în module, deci nu vă de ce nu s-ar putea actualiza acelea fără repornire
La 4
Unificarea distribuțiilor
Și eu cred că dacă se va ajunge la o majoritate a distribuțiilor care folosesc același init, va fi mult mai ușor pentru dezvoltatori să creeze programe și jocuri pentru Linux
Deocamdată systemd pare să fie init-ul unificator
Dacă reușesc să rezolve și problemele legate de suspendare/hibernare eu o să fiu complet mulțumit
Cristi, mulțumesc pentru lista de materiale, îmi place să citesc și părerile contra
Apropo, sunt tot eu cel care critică peste tot colectarea datelor
Mi-am schimbat furnizorul de email cu unul cu sursă deschisă care criptează mesajele și e în Europa :)
Pentru mine nu prea contează timpii de pornire, că pornesc PC-ul cel mult o dată pe zi, dar ține cont că GNU/Linux se folosește cel mai mult pe servere, iar acolo chiar nu interesează pe nimeni în cât timp pornește; la asta se făcea aluzie în articol.
În general ai dreptate
Singura excepție pe care o văd sunt serverele high-availability
Dacă se descoperă o problemă gravă de securitate la nucleu și trebuie să-l actualizezi tot trebuie o repornire
Sau în cazul în care se defectează o componentă
Din câte știu numai hardurile pe SATA au hot-swap funcțional, pentru procesor și ram încă se lucrează
Am văzut că multe servicii de găzduire se laudă cu un uptime de 99,99%
Bănuiesc că downtime mic ține și de cât de repede pornește după ce s-a rezolvat problema
Una din chestiile care nu-mi place la systemd (am descoperit-o pe aseară) e că nu poți să golești jurnalul manual
https://unix.stackexchange.com/questions/139513/how-to-clear-journalctl
Poate are legătură cu securitatea dar mie mi se pare oprostie să nu existe o metodă oficială
În fine, e bine că e cu sursă deschisă și oricine destul de determinat îi face o copie și îl modifică cum vrea