Ce trebuie să știi înainte de a cumpăra o țigară electronică, dacă ești fumător și vrei să devii “aburitor”…

Pe când aveam vreo 18 ani, un prieten și vecin de scară cu vreo doi ani mai mare decât mine, Attila, a avut ceva probleme cu tatăl vitreg și a trebuit să-și caute chirie. Eu stăteam singur, într-un apartament cu două camere al părinților mei care se mutaseră la casă, așa că l-am invitat să se mute cu mine fără a sta pe gânduri. Lucram amândoi, așa că aveam de unde să plătim cheltuielile pe care le plăteam la comun, iar de plata unei chirii nici nu se punea problema; v-am spus doar că eram prieteni foarte apropiați.

Attila era fumător și nu mă deranja. Majoritatea prietenilor mei fumau, deci eram obișnuit cu fumul. Într-o zi, ajungând acasă nervos după o ceartă cu fata cu care pe vremea aceea mă vedeam însurat în următorii 3 ani, mi-a întins o țigară spunându-mi că mă va ajuta să mă calmez. Nu m-a ajutat cu nimic, ci doar m-a amețit și mi-a dat o stare de vomă. Chiar și așa, și o spun ca să înțelegeți cât de prost e cel care se apucă de fumat în felul în care am făcut-o eu, am mai cerut una, să mă obișnuiesc. A treia țigară o scoteam deja din pachetul de Monte Carlo cumpărat din banii mei. Zece ani mai tărziu încă mă mai “calmam” fumând…

Prin 2011 mi-am cumpărat prima țigară electronică. Nu-mi mai amintesc de unde și nici ce marcă era, dar știu că era albă și de dimensiunile unei țigări normale. Bateria mă ținea… până se termina, și mă lăsa baltă cam după 200 de pufăieli. În plus, deși aburul era mult mai plăcut decât fumul de țigară (care îmi lăsa în gură un gust nu doar amar, ci și foarte nasol), acesta nu se putea compara cu senzația lăsată de țigară, așa că le alternam. Când nu fumam pufăim și viceversa. La un moment dat mi-am dat seama că nici țigările nu sunt suficient de tari, așa că am trecut la ceva mai “strong”, de la Kent 1 la Kent 4.

La un moment dat am renunțat la electronică, că mă enerva să aștept după ea 4-5 ore să se încarce pentru a mă bucura de aburi circa 2-3 ore, iar după vreo 3 luni pe care le-a petrecut în sertar a ajuns la cumnatul meu, care a procedat la fel în mai puțin de o săptămână.

Anul trecut, prin primăvară, dezgustat de fumul lăsat de Vogue Menthe, am luat calea centrului comercial în căutarea celei mai bune țigări electronice. Vânzătoarea, deși dispunea și de pachete mai scumpe, mi-a recomandat un kit eGo-T. Acesta conținea cele două țigări pe care le vedeți în fotografia de mai sus, un adaptor 220v și 3 rezistențe.

Nu m-a întrebat ce țigări fumez, ci mi-a dat o listă cu e-Lichid-ele disponibile. Bineînțeles că niciunul dintre acestea nu avea nimic în comun cu țigările pe care le fumam pe atunci, Vogue Menthe, așa că mi-am cumpărat e-Lichid Doff, confundând inițial aroma cu cea a țigărilor Dunhill, țigări de care fumasem de câteva ori. În plus, știind că fumez un pachet de țigări pe zi, mi-am cumpărat e-Lichid High (24 mg).

Ajuns acasă, am umplut clearomizorul și am început să mă aburesc mai rău decât se abureau cele mai puternice locomotive pe abur. După câteva pufăieli am descoperit două probleme grave: mă ustura gâtul și aburul avea gust de cârpă arsă. Fiind convins că așa ceva nu este normal, am început să cer sfaturi pe diferite forumuri de aburitori. Din primele răspunsuri am ajuns la concluzia că am dat 200 de lei pe o țigară electronică de proastă calitate, care nu doar că lăsa e-Lichidul să-mi ajungă în gură, ci și una care nu transforma bine substanța în abur. Mi-am “băgat piciorușul în ea”, pe ea în cutie și cutia în dulap și pa!

Cu vreo trei săptămâni în urmă, dintr-o vorbă în alta, îmi spune Oana că o colegă de-a ei și-a schimbat țigările cu unele mai slabe la insistențele soțului ei, care a convins-o cu o frază gen “Dacă eu pot, poți și tu!”. I-am spus să-și întrebe colega despre ce țigări e vorba, iar când află să-mi cumpere și mie un pachet. Două zile mai târziu mi-a adus un pachet de Davidoff Blue Slims, cu o concentrație de 3 mg de gudron, 0,3 mg de nicotină și 2 mg de monoxid de carbon de țigaretă. Cum ar spune unii, niște paie nenorocite. Mi-a fost destul de greu să mă obișnuiesc cu ele, dar după vreo 4 zile parcă le-aș fi fumat de toată viața. Cam după o săptămână, adică cu aproximativ două săptămâni în urmă, făcând curat prin dulapul cu chestii de-ale mele am găsit cutia cu eGo-T și flaconul de e-Lichid. Am montat pe o baterie clearomizorul nefolosit, l-am încărcat și surpriză! Aroma era fix aceeași cu a țigărilor Davidoff Blue Slims! Hopa! Singura diferență era usturimea pe gât după fiecare pufăială… Din instinct am făcut legătura cu concentrația de substanțe, așa că am început să caut informații despre gudronul, monoxidul de carbon și nicotina din țigaretele de tutun. Am aflat în mai puțin de 5 minute că nicotina în concentrație mare provoacă usturimile. Mi-am aruncat o geacă pe mine, portofelul în buzunar și am trecut drumul spre mall pentru a cumpăra un e-Lichid cu o concentrație mai slabă.

După vreo 30 de minute eram la chiuveta din baie unde goleam și spălam clearomizorul cu apă caldă pentru a-l reumple cu e-Lichid Doff Medium (16 mg). Până s-a uscat, am căutat informații despre țigările electronice, dar de această dată pe site-uri din afară, moment în care am aflat următoarele:

• eGo-T e cea mai lăudată țigară electronică datorită autonomiei bateriei Li-ion de 1100 de mAh, care se încarcă în doar 2 ore, dar și a clearomizorului eGo-C5.
• e-Lichidul îți ajunge în gură atunci când bateria este slabă ori tragi din țigară ca vițelul de uger. Din țigara electronică, spre diferență de țigaretele din tutun, trebuie tras încet pentru a obține un abur mai dens.
• Pentru încărcarea clearomizorului ai neapărat nevoie de un recipient de încărcare, iar asta deoarece, pe lângă faptul că e-Lichid-ul este vâscos, recipientul în care acest vine este fabricat dintr-un plastic foarte dur și are un vârf prea scurt pentru a reîncărca fără a umple cu e-Lichid capătul superior al rezistenței. Un recipient nu poate să coste mai mult de 1€, dar îți ușurează cu mult procedura de încărcare a clearomizorului.
• Cel mai bun clearomizor este eGo-CC și poate fi utilizat cu orice baterie eGo-T.

Timp de aproape două săptămâni mai mult m-am aburit decât afumat. În tot acest timp am fumat 3 pachete de țigări, iar asta e ceva în condițiile în care fumam 1 pachet/zi. Mai mult, după fiecare țigară simțeam nevoia să mă aburesc puțin, pentru a scăpa de gustul lăsat de tutun.

Astăzi e și ziua în care nu mi-am mai cumpărat țigări. În schimb, înainte de a fuma ultima țigară, undeva pe la amiază, am fost la mall și mi-am cumpărat un flacon de e-Lichid Menthol și altul Mountain Blend, ambele fabricate de Dekang. Încă n-am simțit nevoia de a fuma. Îmi ajunge cu aburii. Țigări pot cumpăra la orice oră, că am un Non-Stop la doar 3 minute distanță.

Așadar, pentru a nu eșua în trecerea de la țigări la țigara electronică, am câteva sfaturi pentru care sunt sigur că-mi veți mulțumi. Iată care sunt acestea:

• Înainte de a cumpăra o țigară electronică, citiți pe forumuri despre acestea. Alegeți întotdeauna kit-uri sau asigurați-vă că achiziționați și o baterie de rezervă.
• Înainte de a cumpăra un flacon de e-Lichid, asigurați-vă că vă place aroma. Pentru asta, nu achiziționați primele flacoane de e-Lichid online, ci dintr-un magazin ori stand unde aveți posibilitatea să le testați. Tot pentru a vă fi mai ușoară trecerea de la țigările convenționale la cele electronice, încercați să înlocuiți țigările actuale cu o marcă a cărei aromă este simulată pe e-Lichid și fumați-le câteva zile.
• Trecerea cea mai ușoară se realizează de la țigări mentolate la e-Lichid mentolat.
• Când ați consumat bateria, asigurați-vă că o reîncărcați înainte de a o consuma pe a doua. Cumpărați doar țigări electronice cu baterii Li-ion! Acestea pot fi reîncărcate oricând, la fel ca bateria telefonului mobil, chiar dacă mai au energie.
• Încercați să nu țineți țigara electronică la îndemână. De exemplu, dacă acasă obișnuiți să fumați doar în bucătărie, în primele zile, atunci când alternați țigara electronică cu țigările, lăsați țigara electronică lângă pachetul de țigări. În caz contrar e posibil să vă dați seama că fumați și vă aburiți în paralel, devenind dependenți de ambele. La un moment dat veți pufăi abur pentru a scăpa de gustul nasol al fumului de țigară.
• Numărați fumurile trase dintr-o țigară sau cronometrați timpul în care fumați o țigară. Dedicați țigării electronice același timp, altfel veți pufăi fără oprire, ceea ce va crește dependența de nicotină și n-ați rezolvat nimic.

Pentru încheiere, cel mai important sfat: Dacă cineva încearcă să vă convingă că țigara electronică este mai toxică decât țigara obișnuită, încercați să vă documentați despre afecțiunile provocate de monoxidul de carbon și gudronul din țigări, apoi faceți o comparație. Evident, ideal ar fi să renunțați și la fumat și la aburit, dar dacă gestul în sine vă relaxează, țigara electronică este o modalitate mai puțin nocivă de a vă relaxa.

Și da, mai știu și faza aia cu “Asta cu e greu să te lași de fumat nu o cred! Dacă ai ambiție te poți lăsa de fumat de la o zi la alta! Am un unchi/frate/prieten/verișor/cunoscut care așa s-a lăsat!”. O știu, OK?!? Nu e nevoie să mi-o repetați, chiar nu ajută pe nimeni cu nimic! Ah, și încă ceva: Cu atât mai puțin accept sfaturi despre cum să te lași de fumat, de la nefumători!

Acest articol nu este un advertorial. Mai mult, cred că majoritatea celor care vând țigări electronice sunt prea concentrați pe a-ți vinde kit-uri și accesorii, pentru a-și face timp să te îndrume corect spre primele alegeri pe care le faci în încercarea ta de a renunța la fumat.