Deși sunt fan declarat și înflăcărat al Antergos, uneori, copleșit de melancolie, cad pradă dorului de Linux Mint, de departe cea mai stabilă distribuție GNU/Linux pentru sistemele mele, las totul baltă, o descarc, formatez, instalez și configurez ca-n vremurile bune. Cu asta m-am ocupat azi și ieri. :|
De Linux Mint am prins drag după ani de „distro hopping” (termen care descrie trecerea frecventă de la o distribuție GNU/Linux la alta din motive închipuite sau plăcerea de a testa mereu ceva nou), găsind în aceasta partenerul stabil la care visam compilând drivere pentru Ubuntu, SUSE și Fedora.
Am început să folosesc Linux Mint 17.2 Rafaela în 8 iulie (adică la o săptămână de la lansarea oficială), pe laptop, în dual boot cu Windows 7 și, după publicarea RTM-ului acestuia, cu Windows 10. Prima instalare am făcut-o din necesitate; aveam de configurat pentru un client ceva mai special și-n Windows nu aveam instrumentele necesare, așa că am profitat de ocazie pentru a vedea și cu ce noutăți ne întâmpină Linux Mint 17.2. Ideea e că mi-a plăcut experiența într-atât de mult încât ieri dimineață am migrat desktop-ul de la Windows 10 RTM la Rafaela.
Mi-am propus să păstrez Linux Mint până în momentul lansării versiunii finale a Windows 10, dar dacă experiența continuă să fie la fel de plăcută ca și până acum, nu exclud varianta păstrării acestei distribuții ca sistem host și a Windows 10 ca guest virtualizat în VirtualBox. Continuarea Deocamdată Mint, Linux Mint
Cea mai nouă versiune stabilă a Cinnamon poate fi instalată în Ubuntu 13.10 fără a afecta interfața grafică a acestuia și prin urmare, o puteți instala având certitudinea că veți putea revenind în orice moment la Unity, în cazul în care aceasta vă displace.
Am început să folosesc Ubuntu deoarece era… diferit; foarte diferit de ceea ce eram obișnuit să percep ca fiind un sistem de operare. Așa am ajuns să-l utilizez ca OS principal pe laptop-ul personal, în dual-boot cu Windows 7, și vorbind cât se poate de sincer, încă nu știu care dintre aceste OS-uri îmi este mai util, ambele au plusurile și minusurile lor, ambele rulează excepțional de bine! Și că tot veni vorba de nemulțumirile mele, în ceea ce privește Ubuntu, de când acesta a fost înzestrat cu interfața Unity, parcă nu mai este ceea ce era; parcă și-a pierdut tot farmecul chiar dacă din punct de vedere al aspectului și noilor funcții incluse trebuie să recunoaștem că este o reușită imposibil de contestat.
Probabil mă înșel, nu zic nu, ci din contră, admit că în realitate lucrurile ar putea sta diferit. Adică accept că e posibil ca Unity să fi reușit performanța de a transforma un fork al Debian într-o distribuție Linux cu identitate proprie! Dar pentru mine unul, din păcate, a fost avântul de care aveam nevoie pentru a începe căutarea de interfețe alternative. Continuarea Cum se instalează interfața Cinnamon în Ubuntu 11.10 / 12.04
