Nu-ți scriu fiindcă ți s-a urcat la cap, că în ciuda faptului că te lauzi în stânga și-n dreapta că mă cunoști, în afară de-o cafea rece și mută, consumată pe fugă la aceeași masă, n-am avut, vreodată, altceva în comun.
Îți scriu deoarece, pentru a-ți vorbi ar trebui să ne întâlnim, iar mie nu-mi place să aștept. Îți mai scriu și fiindcă nu ești singura și, astfel, transmit tuturor celor ca tine, cu retard neatestat medical, același mesaj, fără a exista un termen limită pentru digerarea-i.
Cel mai prost om de relații publice e bloggerul care n-a înțeles niciodată blogul, adică tu, devenit, cu chiu, cu vai, om de PR. Blogul ar trebui să fie o unealtă, un instrument utilizat pentru a transmite un mesaj, nicidecum o rampă de lansare într-un business în care, bag seamă, și mutul se poate angaja.
Am mai șters articole de pe blog, însă niciodată sub presiuni sau în semn de mulțumire pentru vreo campanie, că n-am acceptat advertoriale de la companiile ale căror produse ori servicii nu m-au satisfăcut. Articolele pe care le-am șters la cerere, au luat drumul coșului de gunoi doar după ce compania criticată m-a înștiințat că problema de care mă plângeam eu a fost remediată și mă invita să le retestez produsele sau serviciile pentru a mă convinge.
Cred nu doar în a doua șansă, ci chiar și în a 3-a sau a 15-a, căci, nu-i așa, omul din greșeli învață. Sunt conștient că, uneori, am pretențiile pe care nici măcar 1% dintre clienții aceluiași furnizor nu le mai au, de-asta adesea tac mai ceva ca dânsul în păpușoi și trec mai departe.
De-asta mi se zburlește chelia când aflu că nu-știu-ce piarizdă om de PR a mers într-atât de departe încât să ceară în numele meu campanii. Inițial mi-a fost milă de tine, m-am gândit că mănânci și tu o ciorbă degeaba, dar văd că tocmai tăcerea mea ți-a dat avânt, că asta te-a încurajat să crezi, inclusiv atunci când promiteai că mă scoți din peisaj, că știai ce vorbești.
Chiar nu ți-ai dat seama de penibilul situației?!? Nu găsești niciun generalist care să-ți ceară un tur prin cabinet și-un pișcot în schimbul unui consult gratis? Întreb deoarece tu suferi de o boală pe care până și mecanicul meu ți-ar putea-o diagnostica…
Dacă nu-ți place ca ceilalți să aibă un punct de vedere, mută-te, frustrato, în Coreea de Nord, și ai să devii un comunicator de succes. O să ai cea mai profitabilă agenție de PR! Garantat!
Dacă vrei să faci carieră aici, învăță să asculți, să ceri și să comunici. S-ar putea ca produsul clientului tău să nu fie perfect, iar el să nu știe și să te fi angajat tocmai pentru asta, pentru a-l pune în temă cu ce e în neregulă, nicidecum pentru a-i sugera că lumea e rea și invidioasă.
Tu vei face carieră, iar el va economisi niște bani și totodată va păstra și, în cel mai rău caz, va recâștiga niște clienți! Tot garantat! Nu ți-o spun cu răutate, ci cu cele mai bune intenții, drept dovadă e faptul că numele, înregistrările și screenshot-urile le-am păstrat pentru mine.
Oo!Ce trairi ce sentimente, ce refulari se revarsa citind articolul asta… chiar ca te ia ceva de jos, iti creste zaharu’ cand vezi ca valorile cu care am crescut ca si copii sunt luate in bataie de joc de unii. Ajung sa ma gandesc, sa ma intreb, la un moment dat, daca nu cumva sunt eu ala cu”probleme”. TARA e plina de prosti! Sa nu ingrosam randurile… Prietenii stiu dece! Pace si multa intelepciune iti doresc.