Alaltăieri am primit de la F64 primul meu filtru de polarizare circulară, dar cum vremea n-a ținut cu mine pentru a-l testa și pe-afară (un astfel de filtru este practic inutil dacă soarele nu strălucește cât de cât), primele fotografii le-am făcut în aceeași zi, indoor, la lumină artificială. Filtrul achiziționat de mine este Kenko Digital 52mm și costă 88 lei (eu l-am prins la promoție și am dat doar 67). Inițial am vrut să-mi iau un filtrul de polarizare circulară Hoya HMC 52mm, că citisem eu undeva, nu îmi amintesc unde, că filtrele Hoya ar fi mai bune, dar m-am răzgândit după ce un angajat F64 mi-a spus că nu prea există diferențe de calitate în ce privește fotografiile rezultate cu unul sau cu celălalt, așa că l-am luat, bineînțeles, pe cel mai ieftin.

Filtrul Kenko Digital 52mm este oferit într-o cutie de protecție, realizată din plastic transparent.

filtru polarizare circulara

Filtrul este compatibil cu obiectivele de 52mm pentru aparatele DSLR, are ramă metalică și, specific filtrelor de polarizare circulară, este compus dintr-un filtru obișnuit de polarizare liniara și de o placă realizată dintr-un material birefringent, care transmite lumina mai repede în anumite direcții decât în celelalte.

Filtru de polarizare circulară montat

În practică, după cum veți vedea în fotografiile comparative, un filtru de polarizare circulară elimină din fotografii reflexia luminii de pe suprafețele nemetalice precum apa, sticla, etc., saturează culorile și accentuează contrastul.

Primele fotografii comparative le-am făcut gerberei și, după cum poate fi observat în fotografia de mai jos, fără filtrul de polarizare circulară, lumina se reflectă atât pe frunzele cât și pe petalele plantei:

Gerbera - fară polarizare

În schimb, cu filtrul de polarizare rotit astfel încât efectul să fie maxim, au dispărut reflexiile nedorite și culorile sunt mai naturale:

Gerbera - polarizare circulară

În următorul exemplu veți vedea cum reflexia luminii este mai intensă pe marginile display-ului smartphone-ului și pe placa de lemn lăcuit, dacă nu este folosit filtrul de polarizare circulară:

Telefon - fară polarizare

Un alt efect pozitiv al filtrului poate fi observat în fotografia de mai jos; lemnul de cireș are o culoare mult mai naturală:

Telefon - polarizare circulară

Dar cel mai bun exemplu al anulării reflexiilor cu ajutorul filtrului de polarizare circulară îl vedeți în următoarele două fotografii. Prima fotografie a fost realizată apei unui pârâu fără a utiliza filtrul de polarizare, iar în apă să oglinda cerul:

Apa - fară polarizare

În schimb, cu filtrul de polarizare rotit pentru obținerea efectului maxim, în fotografie se vede destul de bine, chiar foarte clar, fundul pârâului:

Apa - polarizare circulară

Același efect îl obțineți și în cazul fotografiilor realizate din spatele unui geam. De altfel, am început să mă gândesc serios la achiziționarea unui filtru de polarizare circulară după ce am văzut cât de mult mi-a stricat fotografiile reflexia luminii pe geamurile vitrinelor exponatelor de la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu.

Continuând cu exemplele, urmează două fotografii de peisaj în care veți vedea cât de mult ajută un filtru de polarizare circulară la fotografierea cerului și a norilor:

Peisaj - fară polarizare

Dacă fără filtrul de polarizare circulară obțineam o fotografie ce ar fi necesitat neapărat o postprocesare, cu filtrul rotit suficient pentru a obține cel mai bun rezultat posibil, calitatea fotografiei realizate aceluiași peisaj este acceptabilă:

Peisaj - polarizare circulară

Am spus la început că filtrele de polarizare circulară au capacitatea de a intensifica contrastul general și saturează culorile. Ei bine, ne reîntoarcem la două fotografii realizate în interior unor jumătăți de mineolă, care dovedesc mult mai clar aceste efecte:

Mineole - fară polarizare

Se observă efectul filtrului de polarizare circulară în culoarea cojii și pulpei mineolei, în umbrele acestora și prin reducerea reflexiei luminii pe lemnul de cireș lăcuit:

Mineole polarizare circulară

Ultima comparație este făcută între două fotografii realizate în exterior. În prima fotografie, realizată fără filtrul de polarizare circulară, se simte lipsa contrastului iar culorile nu sunt saturate suficient:

Peisaj - fără polarizare (2)

În cea de-a doua fotografie, filtrul de polarizare circulară își face simțită prezența:

Peisaj - polarizare circulaă (2)

Toate fotografiile au fost realizate cu un Nikon D3100 (cu obiectivul 18-55 oferit în kit), fixat pe un trepied, în scopul obținerii aceluiași cadru. În afară de redimensionare, niciuneia dintre fotografiile de mai sus nu i-au fost aduse alte modificări.

Fotografiile comparative au fost realizate la câteva secunde diferență una de cealaltă și, chiar dacă în teorie acest lucru nu este necesar, la realizarea fotografiilor fără polarizare, filtrul a fost demontat de pe obiectiv.

Este necesar un filtru de polarizare circulară ?!?


Nu. Poți face fotografii superbe și fără un astfel de filtru și, în majoritatea cazurilor, același efect îl poți obține și la postprocesarea fotografiilor trase în RAW. Folosind un astfel de filtru, pentru a profita de prezența lui, înainte de realizarea fotografiilor pe cadre diferite, va trebui să-l rotești până la obținerea efectului dorit.

Filtrul de polarizare circulară nu trebuie demontat! Când nu ai nevoie de el, îl rotești până când nu-i simți prezența și începând din acel moment, acesta își schimbă rolul în filtru de protecție a obiectivului.

Dimensiunea filtrele de polarizare circulară, ca orice alt filtru, diferă de la un tip de obiectiv la altul. Înainte de achiziționa filtrul care crezi că este compatibil cu aparatul tău DSLR, consultă manualul acestuia sau, dacă vei realiza comanda pe F64, cere unui operator să-ți confirme compatibilitatea.

Teoretic, cu cât filtrul este mai scump, cu atât sticla este de mai bună calitate. Practic, rareori se confirmă această afirmație. În general, principalele diferențele dintre un filtru ieftin și unul scump sunt marcate de materialul din care au fost realizate ramele, precum și construcția acestora. Filtrul Hoya pe care doream să-l achiziționez inițial, conform angajatului F64 și a altor fotografi pe care i-am consultat ulterior, este mai rezistent. Ei, chiar n-am de gând să dau cu filtrul de pereți și nici să-l curăț cu șmirghel.

Sticla filtrului atrage scamele și este un bun magnet de amprente. Înainte de a monta filtrul pe obiectiv, în scopul obținerii celor mai bune rezultate, curățați atât obiectivul cât și filtrul. Eu utilizez în acest scop un pix Lenspen SK-1-A și o pompă de aer Giottos AA1900, achiziționate tot de la F64, dar găsiți produse similare, unele inclusiv mai ieftine, și la eMag.


În continuare, vă invit să priviți câteva dintre peisajele fotografiate ieri, în timp ce testam filtrul de polarizare circulară, la postprocesare acestea fiind doar redimensionate.

Sibiu

Plimbare în doi

La păscut

Caterpillar

2 comentarii
  1. Interesant post-ul…nu eram sigur daca ar fi o investitie buna pt obiectivul de kit…acum m-am hotarat.

  2. Cel putin la fotografiile facute unde sunt spatii vitrate mari (geamuri, ferestre) un astfel de filtru este obligatoriu. Este vorba de eliminarea reflexiilor de lumina de pe suprafetele nemetalice (apa, plasti, sticla). Cazul fotografierii apei care nu mai este, este edificator. La fel de bine, daca reflexiile sint interesante si dau tot farmecul unei fotografii, atunci filtrul nu trebuie folosit. Chiar si asa, un filtru are si rol de protectie pentru obiectiv.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.