Câteva aplicații și servicii pe care am început să le folosesc în 2016

În 2016, pe vremea când încă mă obișnuiam cu ideea de a scrie constant despre tehnologie, am publicat o listă cu aplicațiile și serviciile care îmi simplificau viața digitală. Recitind acel articol astăzi, realizez cât de mult s-a schimbat peisajul software în aproape un deceniu. Unele servicii, precum Google Play Music sau Cloudup, au dispărut în neantul digital sau au devenit irelevante, în timp ce altele s-au maturizat și au rămas piloni de bază în fluxul meu de lucru, indiferent dacă lucrez de pe Mac mini, Linux sau telefon.

Am decis să fac un „remake” al acelui articol, păstrând doar uneltele care au trecut testul timpului și actualizând informațiile pentru realitatea anului 2025. Este interesant de observat cum nevoile noastre de bază — comunicare, organizare, securitate — au rămas aceleași, dar soluțiile au devenit mult mai rafinate (și uneori, mai scumpe).

Franz

Dacă în 2016 îl foloseam pentru a scăpa de ferestrele multiple de Messenger și Telegram, astăzi Franz a rămas la fel de relevant, deși concurența a devenit acerbă. Premisa e simplă: reunește toate serviciile de chat (WhatsApp, Slack, Discord, Telegram) într-o singură fereastră.

Deși între timp au apărut alternative open-source precum Ferdium (pe care vi-l recomand dacă doriți funcții pro fără abonament), Franz a rămas „tăticul” lor. Îl folosesc în continuare pentru a ține separat fluxul de mesaje personale de cele legate de servere și automatizări, evitând astfel să instalez câte un client Electron gurmand pentru fiecare serviciu în parte.

Spark

În articolul original lăudam Spark drept clientul meu preferat de e-mail pe macOS și iOS și abia așteptam o versiune pentru Windows. Ei bine, în 2025 Spark chiar a devenit multiplatformă, fiind disponibil și pe Windows sau Android. Între timp însă, pe macOS prefer aplicația oficială, Apple Mail, iar pe Linux am ajuns să folosesc Mailspring.

Ceea ce mă ține legat de el nu mai este doar „Smart Inbox-ul” care separă notificările de newslettere, ci integrarea AI-ului care ajută la reformularea răspunsurilor (util când nu ai chef să fii politicos manual) și funcția de „Gatekeeper” care blochează expeditorii nedoriți înainte să-ți ajungă în inbox. Rămâne, în opinia mea, cel mai echilibrat client de email pentru cineva care gestionează multiple conturi.

Obsidian

Vă mai amintiți când spuneam că scriu în Markdown? Obiceiul nu s-a schimbat, dar instrumentul a evoluat. Dacă în trecut preferam simplitatea lui GhostWriter, în 2025 am migrat complet către Obsidian. A devenit mult mai mult decât un simplu editor de text; este practic „al doilea creier” al meu.

Îl folosesc sincronizat între toate dispozitivele pentru orice, de la schițarea acestor articole până la documentația tehnică. Faptul că fișierele sunt stocate local, în format Markdown pur, fără baze de date proprietare, îmi oferă siguranța că voi avea acces la notițele mele și peste încă 10 ani, indiferent de ce se întâmplă cu aplicația.

Proton (fostul ProtonMail)

În 2016, menționam ProtonMail ca o curiozitate pentru cei cu secrete. Astăzi, ecosistemul Proton a devenit o necesitate pentru oricine ține la intimitatea sa digitală. Nu mai vorbim doar de email criptat; suita include acum Calendar, Drive, VPN și un manager de parole (Proton Pass).

Încrederea pe care le-o acordam atunci s-a dovedit fondată. Într-o eră în care datele noastre sunt moneda de schimb pentru majoritatea giganților tech, faptul că am o „buncăr” digital unde Google sau Microsoft nu pot trage cu ochiul este liniștitor. Nu îl folosesc pentru orice (Gmail e încă util pentru spam-ul comercial), dar pentru lucrurile care contează, Proton este baza.

Google Photos

Relația mea cu Google Photos s-a complicat puțin față de 2016. Atunci era locul magic cu stocare nelimitată gratuită. Acum, spațiul costă, dar funcționalitatea a explodat. În prezent, beneficiez de 2TB spațiu de stocare inclus în pachetul Google AI Pro, deși, personal, stochez pe el cu precădere fotografii de produs și amintiri din excursii — clădiri, parcuri și alte repere vizuale.

Nu îl mai folosesc doar pentru organizare, ci pentru funcțiile de căutare bazate pe AI, care sunt absolut halucinante. Dacă scriu „pisică neagră pe canapea 2018”, găsește exact poza respectivă. De asemenea, funcțiile de editare (Magic Eraser, unblur) m-au salvat de multe ori când am avut nevoie de o imagine rapidă pentru un articol și nu am vrut să deschid editoare mai complexe. Rămâne cel mai bun motor de căutare pentru propriile amintiri, chiar dacă acum trebuie să plătim pentru el.

Incompetech

Kevin MacLeod, omul din spatele Incompetech, este probabil cel mai ascultat compozitor din lume fără ca oamenii să-i știe numele. Dacă aveți nevoie de muzică de fundal pentru un proiect video, un tutorial sau un podcast, site-ul lui a rămas resursa de aur pentru muzică royalty-free (Creative Commons).

Interfața site-ului a rămas la fel de spartană ca în 2016, dar biblioteca muzicală continuă să crească. Este un exemplu perfect de „if it ain’t broke, don’t fix it”.

OBS Studio

Dacă în 2016 îl prezentam ca o unealtă pentru tutoriale și gaming, OBS Studio a devenit standardul industriei pentru orice înseamnă captură video și streaming. L-am folosit intens pentru a înregistra procesul de instalare a diverselor distribuții Linux sau pentru a documenta configurări de servere.

Versiunile recente au adus îmbunătățiri majore pe partea de performanță și suport pentru codecuri noi (AV1), fiind esențial pe orice mașinărie, fie că e Mac-ul cu procesor M2 sau laptopul cu Linux. Este gratuit, open-source și extrem de puternic.

Cam acestea sunt supraviețuitoarele. Am eliminat din listă aplicații precum Google Play Music (închis de Google) sau Cloudup (devenit irelevant), dar nucleul de utilitare a rămas surprinzător de stabil. E o lecție bună aici: uneltele care rezolvă o problemă reală simplu și eficient tind să rămână alături de noi, indiferent de trenduri.