Postprocesarea fotografiilor: asul din mânecă atunci când aparatul foto nu te ajută să relatezi ce-ai văzut…
După cum ați observat, în ultimele zile am fost mai mult inactiv decât activ, dar am o scuză bună, am niște musafiri de care mi-a fost tare dor și cărora încerc să le dedic cât mai mult din timpul meu liber. Împreună cu ei am vizitat locuri din și de pe lângă Sibiu pe care vreau neapărat să și le amintească toată viața. Și da, în aceste ieșiri am fost însoțit și de aparatul foto: păi altfel se putea?!? Dar nu despre asta voiam să vă vorbesc, ci despre postprocesarea fotografiilor. Postprocesarea fotografiilor, în opinia mea, este esențială pentru a reda ceea ce ochii au văzut, dar aparatul foto n-a fost capabil să imortalizeze. Iată un exemplu edificator:
După cum probabil v-ați dat seama, fotografia A este rezultatul oferit de aparatul foto, în timp ce fotografia B este rezultatul obținut în urma postprocesării fotografiei A. Ei, dacă eu aș fi văzut ceea ce aparatul foto mi-a oferit, vă asigur că nu m-aș fi ostenit să îngenunchez și să-l fotografiez pe Patrocle. Pur și simplu aș fi trecut mai departe. Dar nu a fost așa! Patrocle e de o frumusețe rară, are o blană de un maro deschis superb, iar razele soarelui nu făceam altceva decât să-i atenueze nuanța; era cel mai frumos câine pe care l-am văzut vreodată! Și cum își aștepta stăpânul, am profitat de ocazie și i-am făcut câteva fotografii, cu setări diferite, pentru a mă asigura că minim una va fi OK.
Continuă să citești …