Opinie

De ce să (nu) cumperi un laptop cu Ubuntu (Linux)

Posted on Actualizat în

Ieri am fost la magazinul Altex din Shopping City Sibiu, pentru a-mi confirma niște bănuieli ce nu-mi dau pace de câteva săptămâni, timp în care mi-am expus frustrările referitoare la utilizarea unei distribuții Linux pe laptopul personal, atât pe Facebook cât și pe Google+. Am mers la Altex deoarece era singurul loc în care îmi aminteam că văzusem la vânzare laptop-uri cu Ubuntu și da, bănuielile mi-au fost confirmate. Se pare că și laptop-urile vândute ca fiind 100% compatibile cu Linux, indiferent de fabricant, au aceleași probleme cu care mă confrunt și eu: luminozitatea monitorului nu poate fi reglată cu ajutorul tastelor funcționale și, bineînțeles, sunetul se lasă scos prin Jack în funcție de toate sau lipsește cu desăvârșire.

Ubuntu for Humans

Bine, știu că Linux nu este un sistem de operare pentru săraci ci unul pentru „oameni liberi”, și mai știu și că Linus Torvalds apreciază laptop-urile scumpe, dar de la asta până la a impune folosirea unor anumite modele, greu de achiziționat în multe țări printre care și România, mi se pare un drum greșit devreme ce, atunci când se trage linie, mărimea, totuși, contează.
Continuă să citești …

Legile astea „mijto” pe care nu le înțelege nimeni…

Posted on

Am sărit ca fript din pat când descreierata de alături scumpa mea vecină a început să țipe ceva la fiică-sa, pe la șase și un pic, dimineața. No, ce să-i și faci, după niște sfinți lipiți de pereți, în gând ca să nu-mi trezesc consoarta, am sărit din pijamale fix la filtrul de cafea; avea să fie o zi dificilă, aveam nevoie de o cafea tare.

Până să mă fleșcăiesc eu pe ochi precum orice altă mâță leneșă, cafeaua mă aștepta aburindă. Cu mâinile înfipte în cana fierbinte am pornit laptop-ul și, ghici ce știre îmi sare în ochi! Microsoft a fost amendat de UE cu o sumă modică de dolărei pe motiv că n-ar fi pus —perioada este irelevantă— la dispoziția utilizatorilor de Windows 7 SP1 fereastra aceea enervantă în care ți se recomandă să descarci orice alt browser.

UE

Părerile erau împărțite pe blogurile și site-urile de specialitate, dar majoritatea considerau că a fost o măsură luată corect. Mno, sincer nu știu cu ce lanternă au fost (i)luminate acele minți care lăudau isprava Comisiei UE, dar după calculele mele și Apple, de exemplu, ar fi trebuit amendată pentru perioada în care iOS a fost numărul 1 pe dispozitivele mobile și tablete și prin urmare, și Google acum, pentru minunatul său Android, niciunul dintre aceștia doi oferind vreodată ceva asemănător cu ceea ce li se sancționează celor de la Microsoft, adică un ceva cu care să alegi alt browser decât cel implicit, la prima utilizare.
Continuă să citești …

Intențiile contează mai puțin…

Posted on Actualizat în

Chiar dacă nu mai pusesem mâna pe o unealtă agricolă de mai bine de cinci ani, iată-mă acolo, în mijlocul parcelei, bătut în cap de soare, prăfuit, însetat, cu mâinile pline de beșici înfipte în coada noduroasă și aspră coasei. Din când în când, pentru a prinde curaj, priveam la cei aproximativ douăzeci de metri pe care îi dobândisem în cele patru ore de când începusem să omor iarba, spunându-mi în gând că am făcut o treabă bună, foarte bună, și că bunica va fi mândră de hărnicia nepotului ei.

fân în devenire...

Fix când mă gândeam că în mai puțin de o oră voi fi în casa bunicii, voi bea apă rece de fântână, mă voi ospăta cu mămăligă, caș dulce, smântână și verdețuri, pe drumul de țară, pășind agale, se apropiam un moș simpatic, cărunt, de-un metru și-o palmă, a cărui chip, deși îmi era cunoscut, nu mă ajuta să-i pun un nume. Ajungând în dreptul meu, îmi dă ziua bună, apoi, cu un zâmbet arogant mă întreabă:
Continuă să citești …

Suc de mere…

Posted on

Până să mă trezesc eu, soarele se cocoțase tocmai în vârful cerului. Chiar dacă dormisem până târziu, dormisem puțin, prea puțin pentru a pierde ochelarii ce dădeau în vileag cele două nopți la rând în care n-am închis un ochi. Și că tot veni vorba de ochi, ce bine-ar merge un ou ochi lipit de-o felie de toast, bine prăjită, sprijinită de-un pahar mare cu suc rece de mere!!! Zis și făcut! De la baie la frigider ajunsesem așa de rapid încât eram capabil să pariez că m-am teleportat! Am deschis ușa, am dat la o parte cutia de lapte și, fix când să pun mâna pe ouă, ouă ciuciu! N-aveam ouă… Nici mere…

La naiba! Merele ca merele, dar Eu să n-am ouă?!? Da, eu n-am ouă așa cum „Ana are mere” frumoase, rumene și rotunde. Ce mere frumoase avea Ana, colega mea de bancă la liceu…

mere roșii

Arunc repede blugii pe mine, îmi trag o fleșcăială în vârful capului pentru a centra pata aia de păr luată cu asalt de cele două chelii laterale, îndes sacoșa în buzunar, trag ușa după mine și țuști la magazinul din colț.

În primul magazin, coadă mare, oamenii stau aliniați ca pinguinii la soare. Pas. Merg la următorul, că „e la doi păși”. Drace! Coadă și dincoace! Bun, pesemne s-au dat pensiile… Mă așez frumos la coadă și aștept să-mi vină rândul. Și chiar nu-mi pare rău că am venit aici, că aici au întotdeauna niște mere nemaipomenite!
Continuă să citești …

Unul “căpșunar”, celălalt “cool”…

Posted on

la capsuni

Băi, n-ai văzut la căpșunarii ăstia de Italia și Spania cum uită ei să vorbească românește după doar un an p’afară? De fiecare dată când îi aud, nu pot să nu mă gândesc la acei oameni plecați în State, pe care, nici după zece ani în care n-au călcat pământ românesc, nu-i auzi să stâlcească cuvintele, și nici nu te iau cu […]“, spunea o voce izvorâtă din radioul proptit într-o doară pe birou. N-am mai ascultat continuarea deoarece, pentru moment, involuntar, gândul mi-a zburat la acea persoană ciudată care, la câteva minute după ce o cunoscusem în propria-i casă, mă îndemna să “guardez” o casetă video “în cahonul acela de sus”. Îmi aminteam perfect cum am continuat să o privesc, ca boul la poarta nouă, timp în care ea mai repetă de vreo două ori invitația. În timp ce aștepta să reacționez și eu îmi dădeam toată silința să mă dumiresc despre cum aș putea să o ajut, un al treilea participant la acțiune întinde mâna, ia caseta de lângă mine și o închide în cel mai înalt sertar al dulapului de lângă mine…
Continuă să citești …